L-am revăzut pe Jerry Lee Lewis şi am început să simt cum mi se dezmorţesc degetele. În noaptea aceasta, după aproape doi ani, am atins iarăşi, cu reţinere să nu perturb liniştea dezolantă, clapele pianinei. Sper să mai fiu în stare să mai cânt cu aceaşi pasiune cu care o făceam odinioară. Sper să mai am pentru cine cânta. Sper.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu