vineri, 8 aprilie 2011

Delirul de vineri seară

De ceva vreme coordonez activitatea unui colectiv. Îmi aduc aminte că la câteva zile de la numire, printre altele, eram sfătuit de diverși binevoitori că trebuie să fiu atent, că trebuie să țin totul sub control.
Asta pentru că, cei cărora le devenisem șef, nu le convenea deloc acest lucru. Mărturisesc că o bună bucată de timp am furat-o, în sensul că, de frică să nu-mi scape ceva, mă interesam în amănunt de toate lucrările încercând să controlez tot. Până la un moment dat când am ajuns la concluzia că treaba asta cu condusul nu are nici o legatură cu controlul. Controlul nu reușești să-l deții niciodată, indiferent cât ești de bun. A crede că deții controlul este o formă de naivitate. Mai degrabă treaba cu condusul are legătură cu libertatea.  Libertatea de a gândi, de a crea fără a aștepta să-ți spună cineva la tot pasul cum să faci un anumit lucru. Să-mi fac colaboratorii să înțeleagă că trebuie să se descurce fără să fie controlați ori să simtă nevoia să fie controlați reprezintă pentru mine un pas înainte. Sper că voi reuși.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu