Retrospectivă

Și ajungla concluzia că deși îmi e dor de unele lucruri, totuși nu îmi doresc să mai trec pe acolo.

Fiecare lucru are vremea lui, e frumos când se întâmplă, repetiția nu-mi place. Viața știe să ne dea ceea ce trebuie, atunci când trebuie. Și bune și rele, uneori foarte bune, alteori foarte rele. Cât de minunate ar fi fost lucrurile din trecut, ele aparțin trecutului. Punct. În față ne așteaptă alte lucruri minunate, e imposibil să nu fie așa, cel puțin eu așa simt. Chiar dacă voi mai primi vreo palmă, cel puțin o să mă prindă cu fruntea sus. 

Un sfat pe care mi l-aș da este să nu mă mulțumesc cu puțin. Deși nu prea mi s-a întâmplat asta, totuși am mai avut momente în care am zis merge și așa. Uneori merge și așa, însă de cele mai multe ori chiar nu merge. Mediocritatea chiar nu-mi este amică, dar după cum spuneam mi s-a mai întâmplat. Nu vreau să fiu un prieten mediocru, nu mă mulțumesc doar să se vorbească cu mine, vreau să port discuții, nu mă mulțumesc să se spună despre mine că sunt bun, vreau să fiu foarte bun. Chiar dacă sună a lipsă de modestie. Oricum nu-mi place modestia, consider că tocmai indivizii cu însușiri mediocre o invocă atât de mult pentru a ascunde de fapt lipsa lor de calități. Mai bine ceva mai multă răbdare decât ceva mediocru. 

Vă urez să aveți un An Nou cu multe bucurii! La mulți ani!