Cică imaginaţia ar fi una dintre calitaţile apreciate în zilele noastre. Se mai spune că ea, imaginaţia, ar fi capabilă să facă diferenţa la serviciu ori în familie. Înlătura monotonia şi redresează situaţiile de criză apărute.
Dar pentru toate astea îi trebuie şi ei antrenament. Altfel, ramâne fără muşchi. Fără forţă.
Atenţie, însă! Dacă-ţi laşi imaginaţia să zburde, gândind diferit, văzând lucrurile cu alţi ochi, nu cu cei cu care privesc cei de lângă tine, făcând conexiuni care aparent nu au nici o logică, vei sfârşi prin a fi privit ca un ciudat, ca un neadaptat. Uneori te vei simţi chiar ruşinat, întrebând cu ce ai greşit. Nu vei primi nici un răspuns. Eventual, nişte aprecieri de doi bani. Am simţit-o pe pielea mea, ştiu cum e. Important este că de fiecare dată am mers mai departe. Până la urmă imaginaţia este un joc cu mine însumi. Şi o stare de autodepăşire a firescului, a obişnuitului.
Atenţie, însă! Dacă-ţi laşi imaginaţia să zburde, gândind diferit, văzând lucrurile cu alţi ochi, nu cu cei cu care privesc cei de lângă tine, făcând conexiuni care aparent nu au nici o logică, vei sfârşi prin a fi privit ca un ciudat, ca un neadaptat. Uneori te vei simţi chiar ruşinat, întrebând cu ce ai greşit. Nu vei primi nici un răspuns. Eventual, nişte aprecieri de doi bani. Am simţit-o pe pielea mea, ştiu cum e. Important este că de fiecare dată am mers mai departe. Până la urmă imaginaţia este un joc cu mine însumi. Şi o stare de autodepăşire a firescului, a obişnuitului.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu