L-am auzit de curând pe ministrul învățământului spunând că e posibil să se treacă iar la împărțirea anului școlar în trimestre. Să-l împartă și în patru sau în cinci că tot nu îi vor mai da de cap. Asta e problema, că sunt semestre și nu trimestre? Cu programa școlară au terminat? Că se predau, atunci când se predau, tot felul de materii stupide, asta nu conteaza?
De ce nu s-ar putea ca și pe noi să ne întrebe la o vârstă mai mică ce am vrea să facem în viață și în funcție de asta să ne specializăm pe acel domeniu. Îmi pierdeam și eu o mare parte din timp cu învățatul la tot felul de materii al căror nume acum nici măcar nu mi-l mai amintesc. Am văzut că în țările pe care ne chinuim noi fără succes să le urmăm, până prin clasa a III-a se deseneză, se colorează. La noi nici măcar la grădiniță nu prea se mai face așa ceva. Acum la grădiniță îi învață pe copii să adune, să citească, ba mai sunt chinuiți și cu cel puțin o limbă străină. Copilărie distrusă! O să spuneți poate: da, dar la noi se învață, pe când la ei, nu! Vă răspund: da, se învață. Se învață tot felul de lucruri care nu ne vor fi de folos niciodată.
Învățăm degeaba. Și ajungem, ca atunci când avem vreo boală mai dificilă să mergem în străinătate să ne tratăm. Că doctorii de la noi, în clasa a X-a învățau muzică, desen ori religie în loc să învețe ceva ce are legătură cu medicina. Nu ne rămâne decât să ne lăudăm că ne pricepem la toate. Dar asta ne ajută cu ceva? Se pare ca da, cu nimic! În zadar știm să facem câte puțin din toate dacă nu știm să facem un lucru integral. Ca și cum ne-am tunde părul doar pe o jumătate a capului, iar pe cealaltă l-am lăsa să crească.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu