Tot mai des văd oameni care au făcut un sport din a se autocompătimi. Gasesc ei aproape zilnic motive, fie şi minore, pentru a-şi plânge de milă. Sigur că avem nevoie de atenţie, afecţiune, sfaturi din parte celorlalţi, însă, dacă ne comportăm ca şi cum toate problemele din lume s-au abătut asupra noastră, deja avem o mică problemă.
Planeta nu se învârte în jurul unei singure persoane şi nici nu-i trece prin cap să se oprească dacă vreunul dintre noi a avut o zi proastă într-o zi de 13 marţi. Viaţa merge înainte indiferent de obstacolele pe care soarta le are în plan cu noi. Hai să lăsăm egotismul de o parte şi să îi respectăm pe cei din jurul nostru, scutindu-i de lamentări inutile.
Ce face însă nemulţumitul? Se plânge cât e ziulica de lungă de lucruri ridicole, uitând lucrurile cu adevărat importante. Se plânge de şeful stresant, de soacră, de vecini, de banii insuficienţi şi, pierdut în şirul ăsta de lamentări, uită să se mai bucure de frumuseţile vieţii.
A uitat să mai citească, plimbările prin parc au fost înlocuite cu sieste pe canapeaua din sufragerie, intră în depresie pentru că a pus ceva kilograme, dar a doua zi e primul la McDonald's.
E de-a dreptul supărător când, în mijlocul unei discuţii antrenante, trebuie să stai şi să asculţi nimicuri care au fost ridicate la rang de tragedie naţională. E supărător când auzi toată ziua vorbindu-se doar despre jobul stresant, despre cât de tare îşi urăşte şeful şi colegii de birou. Şi mai supărător este atunci când uită să întrebe un banal ce faci şi eşti abordat direct cu vaaai, dacă ai şti prin ce am trecut.
Cam aceasta ar fi descrierea sumară a veşnicului nemulţumit. Niciodată mulţumit de ceea ce are, mereu supărat pe viaţă şi întotdeauna convins că lui i se face o mare nedreptate. Întotdeauna merită mai mult, dar primeşte puţin. Apare ca un geniu neînţeles tocmai pentru a se ascunde în spatele propriei neputinţe. Mereu sunt alţii de vină pentru eşecurile sale, niciodată el. Culmea este că având un asemenea comportament, nu reuşeşte decât să devină un magnet pentru lucrurile negative.
Ideea postării mi-a venit în urmă cu câteva zile, după ce am urmărit filmuleţul al cărui personaj este oricând un exemplu incredibil de viaţă. Nick Vujicic, născut cu un handicap sever, reuşeşte în ciuda acestui impediment, să-şi trăiască viaţa la maxim, să se bucure de oameni şi să împartă cu ei cantităţi inepuizabile de optimism.
De asta vă spun, ori de câte ori cei din jur vă dau bătăi de cap, ori de câte ori viaţa tinde să devină apăsătoare, aduceţi-vă aminte de acest om şi de voinţa extraordinară pe care o manifestă.
Şi nu uitaţi, atâta timp cât sunteţi sănătoşi, celelalte lucruri se rezolvă. Bucuraţi-vă de ceea ce aveţi lângă voi, de familie, de prieteni, nu vă pierdeţi timpul criticându-i pe alţii şi profitaţi din plin de fiecare zi pe care aţi primit-o în dar de la viaţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu