În perioada asta de "nescris" mi-au trecut multe prin cap. Una dintre ideile care mi-au venit în minte este chiar asta: ce e mai greu, prietenia ori căsătoria?
Sigur, e în regulă să ai cât mai mulți prieteni și să cauți la fiecare altceva: la unii statornicie și înțelegere, la alții petrecere și amuzament. Să ai prieteni cu care ieși ocazional și prieteni cu care împarți tot.
Totuși, eu cred că e mai complicat cu prietenia decât cu căsătoria. Pentru majoritatea, căsătoria e provocarea maximă. Momentul în care întreaga-ți viață ți-o pui în joc: ăsta sunt, iată-mă, îți dăruiesc tot ce am. Și nu mă gândesc aici la bunuri lumești, ci la trup și suflet. Altfel spus, tindem către 100%. Și poate nu o să obținem, probabil e să nu obținem, ori obținem totul o perioadă și pe urmă ne mulțumim cu mai puțin. Vom ști însă că procentul acela, totul, întregul, există. Asta, odată, era numit ideal. Acum i se spune obiectiv. Când lucrurile se dereglează, când procentul scade sub un nivel agreat - am putea să zicem de 50% - apare ceea ce se numește divorț.
Dar cu prietenia nu este la fel de simplu. Ai cunoscut pe cineva care-ți place, împreună cu care faci o mulțime de lucruri și cu care te împrietenești. Nu există însă o ceremonie care să o consacre, nu ai un obiectiv. Și nu există divorț. Bine, poți să te cerți, dar asta e altceva.
Voi ce ziceți, care e mai complicată? Relația sau prietenia?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu