Ce mai faci?

Ce poate fi mai plăcut, atunci când primeşti un telefon, decât să ţi se spună că ai fost sunat doar aşa, să fi întrebat ce mai faci?

Bulă cel deștept

Bulă avea o colegă de birou bună în draci, dar nedisponibilă. Acesta crăpa de ciudă că nu-i putea face nimic. Într-o zi își ia inima-n dinți, se duce la ea și-i zice direct: ești o femeie frumoasă și îmi doresc tare mult să te am măcar o dată. Dacă mă lași, îți ofer 500 de euro. 

Tipa refuză, Bulă insistă și îi zice: eu stau în spatele tău, arunc banii pe podea, tu te apleci, îi iei și până i-ai ridicat, eu am și terminat treaba.

Stă tipa, se gândește o clipă, după care spune că trebuie să-și consulte iubitul. Îl sună pe acesta, îi spune despre ce e vorba, iar acesta îi zice: cere-i 1000 de euro și ridică rapid banii de jos, așa nu va avea timp nici măcar să-și dea jos pantalonii. Tipa e de acord, iar după vreo juma' de oră, prietenul începe să-și facă griji că nu primește nici o veste așa că o sună el să vadă ce s-a întâmplat. Tipa răspunde gâfâind și, printre gemete, îi spune:

Gând

Așa cum cauți o haină veche la cusăturile interioare pentru a vedea cum arăta țesătura inițial,

Tristeți de toamnă

Încerc să scriu ceva. Pentru cine, pentru ce? Mai am ceva timp până ajung la "de ce?".

Delirul de vineri seară

Am ajuns la concluzia că nu am mintea pregătită pentru a intra în diverse confruntări cu oameni reduși. Nu spun acest lucru din orgoliu, ci pentru a-mi recunoaște un handicap. Nu am învățat să mă "încaier" cu toate țațele ori cu toți văcarii emancipați. În momentul în care sunt pus față-n față cu adunături de gânduri grosolane îmi dau seama ce combatant slab sunt. Aceste atacuri ticăloase mă contrariază până la muțenie, până la imbosibilitatea de a mai da vreo replică.

"Câteva" gânduri din clasa întâi

Postare nerecomandată celor făr' de copii. Nu de alta, dar există riscul de a vă plictisi şi, sincer, nu-mi doresc.